vineri, 26 noiembrie 2010

realismul magic, irezistibil și black metal



in ultimele trei zile am dat gata trei carti micute si foarte frumoase. este vorba despre romanul lui Dan Coman-Irezistibil, o carte draguta, care insa putea fi mult mai buna. incepe in forta, se termina sublim, e amuzanta in prima parte dar a doua parte lasa de dorit, pentru ca e banala, povestea nu are nimic atragator. din pacate se putea mai bine, insa pot sa spun ca m-am distrat fantastic citind aventura poetului Coman intr-un sat uitat de lume, unde traieste o zi halucinanta. oricum, cartea merita citita, macar pentru cele cateva zeci de pagini foarte faine.

In rest, doua carti de Bioy Casares, superbe, fara cusur, un mic roman Inventia lui Moreli-despre care prietenul sau Borges zicea ca e perfect- si chiar este- si un volum de povestiri pe care le mai citisem acum cativa ani, grupate sub numele Papusa ruseasca. Mi-am adus aminte citind povestirea mea prferata din volum, Sub apa, de socul pe care mi l-a produs acum multi ani. nu mai citisem nimic asemanator,m-a luat total prin surprindere si m-a lasat fara cuvinte. tin minte ca atunci mi-am dorit sa scriu precum Casares. lui ii datorez intrarea mea in lumea literara sud-americana si indragostirea iremediabila de el si de alti autori precum Borges, Llosa, Marquez, Fuentes si altii. atunci, foarte repede mi-am mai cum cumparat singura carte pe care am gasit-o de el in pasajul de metrou de la Unirii ,ma intorceam de la Sinaia, fusesem la prietena mea de atunci si am citit-o in drumul spre Horezu, apoi am recitit-o. nu imi venea sa cred ca se poate scrie astfel, ca cineva poate imbina realul pur cu fantezia intr-un asemena mod incat acestea sa se intrepatunda si sa iti dea impresia ca totul e perfect posibil si deloc exagerat. Cartea se numeste Dormind la soare si face parte la fel ca si celelalte doua din colectia Humanitas- Cartea de pe noptiera, excelenta colectie de romane si povestiri de mici dimensiuni. asadar, sfatul meu ca si la Rushdie mai demult este: cine nu l-a citit pe Casares, sa o faca.

azi mi-am amintit cu nostalgie de perioada mea mai mistica si neagra din liceu cand descoperisem black metalul, mai mult Norwegian Black Metal, celebrul si damnatul curent muzical ce a erupt in anii `90 in Norvegiia si mai apoi in toata Europa prin trupe precum Mayhem,  Darkthrone, Styricon, Burzum,Carpathian Forest, Ulver, Immortal, Emperor si multi altii. tragandu-si seva, inspiratia de la trupe precum Venom, Bathory, Hellhamer sau Celtic Frost, aceste trupe au venit si au luat cu asalt in mod mistic si brutal lumea, au propus o altfel de muzica, o anti-muzica, brutala, urata, demonica, socanta. erau tineri, revoltati, dornici sa lase urme,sa socheze prin versuri, body-paint, prezenta scenica intesata cu sange, animale sacrificate, sabii, haine negre rupte etc. cert e ca nu au fost deloc trecuti cu vederea si prin scandaluri,muzica, incendieri de biserici si o crima- Varg Vikernes - care a iesit din inchisoare anul acesta si a lansat muuuuult asteptatul album Burzum, Belus - l-a ucis pe chitaristul Mayhem, Euronymous, acest gen muzical si-a lasat amprenta si a dat nastere la multe subgenuri,la o intreaga istorie. cei interesati pot sa citeasca pe net,pe forumuri,sa vada documentare de genul Black Metal-A history, Before the light takes us sau Metal-A headbanger`s Journey. ideea e ca eu am trait cu aceasta muzica si am citit mult despre black metal si metal in general. as putea vorbi ore intregi. cert e ca in ultima vreme nu am mai ascultat black metal si azi mi-a venit sa o fac. pun si doua linkuri cu melodii pe care le ascultam cu fervoare acum ceva ani.
Black Metal ist krieg!!!!

Satyricon -Mother North

Mayhem-Freezing Moon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu