joi, 25 august 2011

Martyrs- despre un film fascinant și grotesc


a trecut mult timp de cand un film nu m-a mai șocat, fascinat, imobilizat in fața ecranului, durut, scârbit, revoltat, eliberat, ingreunat, speriat etc. de la teroarea psihologica creata prin intensitatea scenelor, la durerea pe care aproape ca o simteam alaturi de personaje, pana la realismul cu care sunt redate scenele, tot filmul este cat se poate de teribile (in toate sensurile posibile). si finalul este unul care iti ramane in minte. ultimele 15 minute nu le poti uita, cel putin eu stiu ca ma vor bantui multa vreme. de la imaginile mutilatoare de creiere,pana la deznodamantul impresionant filozofic, end of the movie was spectacular. si in sinea mea ma bucur ca tipa invinge, din starea in care se afla, ea invinge, se razbuna. multi vor cataloga filmul ca foarte dur si violent, dar nu despre asta este vorba, nu doar despre asta. e adevarat, scenele in care cruzimea domina  sunt cat se poate de..crude si ingenioase. cel putin ultima scena, nu divulg, este de-a dreptul terifianta, aproape ca ma durea pe mine, mi-a ars ochii.

am vazut multe filme dure, cu torturi inimaginabile, cu eviscerari si mutilari, dezmembrari, batai, arderi, electrocutari, etc. dar majoritatea sunt facute din cconsiderente mai "normale", ca sa le zic asa, razbunarea, pura nebunie, fascinatia pentru morbid, zombie style sau diferite alte considerente izvorate din minţile killerilor in serie. dar aici totul duce spre un deznodământ la care nu m-aş fi aşteptat şi care este original. pentru o secundă m-am gândit că merită să faci ce fac oamenii ăia pe acolo, în scopuri...nobie, dar apoi mi-a fost rușine. nu sunt de acord.

este doar ficțiune, este doar o teorie. întrebarea cea mai arzătoarea a umanității rezolvată.... sună bine, dar metodele sunt diabolice indeed.

ca și realizare cinematografică, ”Martyrs”, filmul lui Pascal Laugier este o pelicula bine gandită, cu un scenariu extrem de original, cu un joc actoricesc foarte real, actorii au talent (va las sa-l descoperiti pe Xavier Dolan singuri), efecte speciale... foarte speciale, un final mind blowing, cynic cât cuprinde și demn de retinut.

filmul nu se adresează pudicilor, celor care se tem de violență și sânge. este pentru stomacuri tari și pentru nervi destinși. nu este un horror, după umila mea părere cum se menționează pe imdb, dar este un thriller pshihologico-filozoficc cu accente mari de grotesc. este o dramă. cu toate că nu pare, este un film sensibil, care va produce multe sentimente și senzații cât se poate de diverse celui ce îl vizionează. comparațiile cu ”Hostel” , ”I spit on your grave”, ”Splinter”, nu prea își au locul, chiar dacă apar torturi în toate aceste filme.

un film impresionant în brutalitatea lui eliberatoare. l-aș recomanda tuturor într-un final, dar sunt sigur că mulți or să il înțeleagă greșit....

Un comentariu:

  1. eu n-am avut tupeu sa rostesc nici macar o vorbulita despre dansul :))

    RăspundețiȘtergere