luni, 30 ianuarie 2012

A Dangerous Method


Filmul are o mare încărcătură emoțională. Personajele transmit prin priviri și gesturi, mai mult, uneori, decât prin vorbe. Bineînțeles, avem de-a face cu personaje reale, celebre, care au pus bazele psihoterapiei și e vorba despre prietenie și dragoste. Nu am citit cartea care stă la baza filmului, însă m-a făcut să mă gândesc la romanele lui Irvin D. Yalom (Plânsul lui Nietzsche, Minciuni pe canapea sau Soluția Schopenhauer) pe care le-am citit cu o mare plăcere. Sunt foarte interesat de domeniul psihologiei-psihiatriei și am dezvoltat o pasiune pentru memorii, jurnale, biografii, alimentate cu puțină bârfă, așa că filmul a picat foarte bine. Mi-a plăcut. Keira Knightley a făcut un rol excelent, a trecut foarte bine prin paciantă, amantă perversă, admiratoare, doctor și autor, ajungând în stadiul de femeie măritată.

Foarte interesantă evoluția prieteniei dintre Freud și Jung. Nici nu știu exact de partea căruia mă aflu în disputa dintre ei. Să-i dau dreptate lui Freud care a revoluționat tratamentul bolilor psihice (de unde și titlul filmului), o metodă periculoasaă într-adevăr, dar care dă roade, care însă s-a limitat la a considera că totul are legătură cu sexualitatea (ceea ce nu e chiar departe de adevăr) sau lui Jung, fostul lui discipol, care a preluat metoda maestrului, a îmbunătățit-o, dar care considera că sunt importante și cercetarea și integrarea în știință a telepatiei, parapsihologiei și a altor așa-numite pseudo-științe? Tind să le dau dreptate amândurora și nu pot să nu îmi imaginez cum ar fi fost ca totuși să se înțeleagă și să nu se producă ruptura.
Așadar, un film bun, la care sunt sigur că o să mă gândesc multă vreme.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu