sâmbătă, 15 septembrie 2012

Ce am mai ascultat

A trecut multă vreme de când nu am mai scris despre albumele pe care le ascult, nu pentru că nu aș fi găsit ceva demn de semnalat, ci pentru că mi-a fost cam lene să scriu despre ele. M-am mulțumit doar să le ascult. Dar o să vă spun câteva cuvinte despre albumele noi pe care le-am ascultat în ultima vreme și care mi-au plăacut:

Ensiferum - Unsung Heroes

Un album proaspăt, destul de bun încât să-mi ațâțe entuziasmul, dar nu atât de bun ca precedentul, From afar, din 2009. A fost o vreme când m-am afundat în folk metal cu pasiune, dar acea vreme a rămas în urmă. Cu toate acestea, încă mai am trupe de suflet din acest gen, a căror evoluție o urmăresc cu interes.

Acest album aduce cumva cu Amorphis, la nivelul riffurilor și al atmosferei create, dar și cu trupe de power metal sau gothic metal, prin piesele cântate exclusiv de voci feminine, pe un instrumental mai soft. Acest lucru nu mi-a plăcut în mod deosebit, poate și pentru că sunt prea multe de genul acesta și prea puține de rupt capete. Nu e un album rău, merită ascultat de câteva ori, chiar mi-am ales câteva piese preferate: In My Sword I Trust, Unsung Heroes ( care are cel mai bun instrumental de pe album) și Passion Proof Power. Recomanand, dar dacă nu ați ascultat până acum, e de preferat să încercați albumele mai vechi.

The Chariot - One Wing

Un album dur ca un pumn în gât, rapid ca o urmărire a unui infractor, de către poliție, pe autostradă și destul de divers pentru a cere ascultări îndelungate. Aș cataloga muzica lor ca o combinație între hardcore, deathcore și ceva progresiv, cu o voce care atinge uneori sonorități grindcore/ black metal, dar și cu pasaje clean, cântate de o voce feminină. Piesele, cu câteva excepții, au sub 3 minute, dar reușesc să conțină și pasaje mai liniștite, unde chitara are întâietate.

One Wing este un album puternic, numai bun de asculat în diminețile de toamnă. Te umple de energie, te motivează și îți dă putere să începi lucruri noi. Sună ca un bullshit, știu, dar nu e. Nu am găsit cuvinte mai potrivite pentru a descrie ce am simțit. Pentru fanii Arsonists Get All The Girls, The Black Dhalia Murder sau Genghis Tron este un un must listen, pentru cei care se strâmbă când citesc numele astea de care nu au auzit niciodată, este un album numai bun pentru a încerca sonorități extreme. Vă invit să descoperiți fragmente din cuvintele lui Charlie Chaplin într-una dintre piese.

The Faceless - Autotheism

Una dintre trupele mele preferate din noul val de trupe tinere. Extrem de talentați, foarte ingenioși, progesivi, plin de energie și imaginație, fac din fiecare album o experiență totală. Piese cu mesaj, combinație de duritate și melodicitate, o voce care distruge tot, chitări care, prin riffurile lor, mângâie imposibilul.

Acest nou album este chiar mai bun decât precedentul, este mult mai lucrat, are mai multe părți pur instrumentale de cea mai bună calitate și când intră vocea, te prinde de cap și te aruncă într-o lume unde sunetele nu zboară, ci se coagulează într-un zid prin care nu poți să treci decât rupându-te din lumea muzicii după ce s-a încheiat albumul. Dar atunci, tot ce vrei e să rămâi acolo și să-i mai dai încă o dată play.

Gojira - L'enfant Sauvage

Dacă spun că trupa aceasta are șansele de a schimba fața muzicii metal, nu spun cuvinte mari. Poate doar Mastodon sau Trivium mai au capacitatea aceasta și prin ultimele lor albume au demonstrat cu vârf și îndesat că felul în care văd lumea și muzica este total diferită și specială.

Acest album este de o complexitate și frumusețe dezarmantă. Francezii acesțtia probabil au descopeerit elixirul pe care dacă îl bei compui muzică așa cum nu o mai  face nimeni. Într-o altă lume, într-un alt secol, probabil că ar fi compus muzică clasică atât de progresistă și avangardistă încât ar fi fost considerați nebuni.

Acest album conține doza exactă de melodicitate, de extrem, de atmosferic, de progresiv. Și dacă mai luăm în calcul versurile deosebite, atunci nu poate decât să rezulte albumul anului. Și nu cred că e doar pentru mine. Foarte recomand.

Un comentariu:

  1. Gojira e cel mai tareee !! :D Am fost deja la nenumarate evenimente de-ale lui :)

    RăspundețiȘtergere