sâmbătă, 6 octombrie 2012

Si te-ai dus dulce minune....


Ti-ai promis ca te lasi. Te-ai tinut de cuvant, dar toata ziua numai la asta te gandesti. Te trezesti dimineata cu gandul la o ea, toata ziua te gandesti la o ea si noapte de noapte o visezi. Incerci sa citesti, si ajungi la fraza: "Jack si-a aprins o tigara si privind pe fereastra, a tras adanc fumul in el." Inchizi cartea. Te plimbi prin casa. Esti singur. Singuratatea este si mai apasatoare fara micuta monstruozitate adorabila si rea.

Erai bun la asta. Erai dedicat, pasionat, iti placea. Daca s-ar fi tinut un concurs de fumat, ai fi castigat detasat. Tu si ea ati fost impreuna ani de zile, v-ati iubit si urat cu o intensitate marcanta. Cand o aprindeai o iubeai, dar ai fi vrut sa o rupi in bucati. La inceput era bine. Erati amandoi timizi, nu stiati daca veti fi sau nu impreuna. Dar tu ai insistat si usor-usor, ea a intrat in viata ta. Si ca orice ea, ti-a adus bucurie, dar si multa tristete. O obsesie fumeganda. O boala si rupere a fiintei. O iubeai si o detestai. Acum ai hotarat sa o parasesti.

Iti e greu fara ea, dar stii ca e sireata si ca e de ajuns un moment de slabiciune pentru o reintoarcere bratele ei cetoase. Stii ca e inutila, dar iti era draga. E un miraj, o fata morgana, o iluzie fumurie. Nu te face sa te simti mai bine cand esti suferind, nu te incalzeste cand esti singur. Isi bate joc de tine si tu nu esti in stare sa te opui. Halal iubire, basca seninatate!

Singur ai fost mereu, cu sau fara ea. Erai lupul de stepa cu o tigara intre buze. De azi vei fi acelasi lup de stepa, dar cu o alta blana si cu un alt narav. Fara lacrimi, bucura-te!

Later edit: I have failed. :(

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu