miercuri, 1 aprilie 2015

Prefer să nu

După ce am terminat de citit cartea lui Jay Parini despre Herman Melville, Rătăcirile lui Herman Melville (cronică aici) am dat buzna la bibliotecă unde am găsit, din păcate, o singură carte a acestui autor pe care l-am tot amânat/evitat, anume mica nuvelă Bartleby.O povestire de pe Wall Street, publicată în anul 1853, pe când Wall Street nu era ceea ce e acum. Mă întreb ce ar fi scris Melville în zilele noastre, cum și-ar fi construit acțiunea. Recunosc că m-a lut prin surprindere cărțulia lui Melville prin stilul său care amintește de Kafka, scrisă pe când autorul praghez nici nu visa că avea să se nască. La finalul lecturii m-am întrebat cam câți dintre noi nu și-au dorit măcar o dată în viață să poată refuza, așa cum face Bartleby în mod constant, dar cu tandrețe, ceva ce pur și simplu nu au chef să facă. Celebra lui formulă: „I would prefer not to” („Prefer să nu...”) este de o forță incredibilă, fiindcă anihilează pur și simplu orice posibilitate de a mai da ordine. Aflu că Deleuze ar fi scris un studiu pornind de la această replică. Ar fi mișto de citit.

Personajul suferă de o libertate dureroasă, de o încăpățânare benignă și de o candoare rară. Pe de o
parte mi-a adus aminte de leneșul din Povestea unui om leneș a lui Creangă. Și acolo este un refuz complet, o negare a autorității, și nu din lene, cum generații întregi de elevi au învățat, ci din revoltă și neadaptare. Leneșul, ca și Bartleby sunt oameni care au pierdut ceva important, care au fost ostracizați pentru că sunt altfel și de aceea pur și simplu nu le mai pasă, sunt liberi și am spus că „suferă de libertate” fiindcă această libertate este una care a venit mult prea târziu și nu le mai aduce decât și mai multă ostracizare urmată de o părăsire a lumii care nu mai afectează pe nimeni. Dar Bartleby nu pleacă fără să lase urme în spațiul pe care îl locuiește și în oamenii pe care îi întâlnește. Și lasă urmele fără să se complice, în stare de neimplicare, prin simpla lui personalitate. E atâta durere și atâta eliberare în această nuvelă și impresia pe care mi-a creat-o e atât de puternică încât mă surprind folosind replica lui Bartleby chiar și când îmi dau mie însumi ordine. Aș face-o cadou tuturor corporatiștilor și dacă aș putea i-aș hipnotiza p toți astfel încât să fie pentru o zi Bartleby și aș sta pe margine să văd ce se întâmplă.

(foto)