luni, 9 noiembrie 2015

Scrieri de mână (1)

Nu știu câți dintre voi mai scriu de mână, cu stiloul, cu pixul, cu un creion. Și nu mă refer la momentele în care sunteți nevoiți să redactați o cerere, o demisie, o notă informativă, ci pur și simplu, în loc să scrieți pe blog sau pe Facebook să scrieți într-un jurnal. Cred că din ce în ce mai puțini, dar sunt sigur că nu atât de puțini pe cât s-ar crede. Oamenii încă își mai trimit scrisori sau vederi de la mare (nu doar hipsterii) și mulți scriu jurnale pe care nu le vor la îndemâna oricui. Sunt la modă vlogurile, consturile de Instagram, dar omul încă mai scrie în agendă, într-un carnețel. 

Studenții încă o mai fac, asta cu siguranță. La fel și unii scriitori. Dar e clar că alta e senzația și plăcerea atunci când scrii de mână. M-am apucat de citit un mic roman scris de Marco Santagata- Copistul, despre anii de bătrânețe ai lui Petrarca și relația acestuia cu cel care îi transcria „pe curat” textele. Copiștii erau pe vremuri o breaslă de bază și erau apreciați pentru caligrafia lor, pentru talentul de a scrie fără greșeli, fără pete, mai ales că se foloseau de pene înmuiate în cerneală, nicidecum nu se inventase stiloul pe vremea lui Petrarca . Și în ziua de azi sunt omeni care își pot câștia pâinea cu „penița”. Sunt aceia care au un scris caligrafic, îngriijit și se ocupă de tot felul de proiecte în lumea publicității, a tipografiilor. 

Eu încă scriu de mână destul de des și am hotărât ca, din când în când, să public pe blog câte o mică mostră din ceea ce scriu în ceea ce am numit „Scrieri de mână”, în fapt bucăți e text pe care le scrijelesc într-un caiet: cu gânduri, însemnări diverse, idei legate de cărți sau de ce se întâmplă. Pe calea aceasta vă îndemn și pe voi să nu uitați a scrie de mână pierduți cu degetele pe literele tastaturilor. 

5 comentarii:

  1. Cât de "adevărat" poate fi cititul/ghicitul în scris al grafologiei? Oare tu, Valy, eşti un pesimist convins (scrisul tău e înclinat înspre stânga), având aspiraţii înalte şi cuprinzătoare (codiţele de la p, f, g sunt luuuungi)?
    Ar fi meritat să-l rezumi un pic şi pe Copist, că poate îi făceai şi pe alţii să citească dacă merită... :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Așa zici tu, că aș fi pesimist convins? Nu am studiat fenomenul, dar mi se pare interesantă grafologia.
    Aș merge la un specialist să văd ce ar descoperi din scrisul meu.

    Acum văzui comentariile.

    RăspundețiȘtergere
  3. Și pe mine mă apucase la un moment dat nostalgia după scrisori, vederi, scrisul de mână... Am povestit despre asta „la mine acasă” http://mihaelaburuiana.com/cartisicalatorii/si-am-sa-ti-scriu-scrisori-pe-tulpini-de-flori/, după ce am primit o vedere tocmai din Germania, de la o cititoare foarte drăguță. :)
    Acum scriu mai mult liste de cumpărături și, din când în când, idei despre cărțile citite sau citate din ele. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eh, listele de cumparaturi cred ca vor fi scrise multa vreme de acum inainte de mana, oiricat de departe va merge tehnologia

      Ștergere